Azi, tavanul e mai sus decât de obicei. 
Azi canapeaua lipsește. 
Fereastra e, deși nu unde o știam. 
Bine că e totuși balcon. 
Ies și-mi aprind o țigară. 
Îmi amintesc acum. Încep să am primele îndoieli. 
Azi e în regulă, îmi zic, alții au murit și n-au pățit nimic, vorba fie-mii. 
Chiar, ia să o sun. O mai las că-i prea devreme și-i place somnul cum îmi plăcea și mie.
Odată. 
Ce-aveam azi de făcut?
Aveam, dar azi nu mai contează. 
Azi e soare. 
Mai bine să plec până nu mi se complică existența. 
Azi e despre mine. 
Azi sunt liber. 
Azi nu am probleme. 
Azi voi asculta, voi vedea oamenii, dincolo de ce spun, dincolo de măști. 
Azi voi învăța de la ei. 
Treaba mai poate aștepta. 
Azi voi glumi, mă voi juca și voi râde. 
Azi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.